Am senzatia ca…

Am senzatia ca timpul s-a scurs prea repede si cred ca Superblog a fost cel care m-a facut sa resimt cel mai bine asta. Am senzatia ca nu mai am timp sa ma bucur de cei dragi pentru ca mereu apare acel „trebuie”, iritant si epuizant uneori. Din tot ce imi propun mai raman cu 10% indeplinit din cauza acelui trebuie si doare pentru ca nu stii cat ii mai ai pe cei batrani langa tine. Si vei ajunge la inutilitatea lui trebuie si atunci va fi prea tarziu.

Am senzatia ca adevarata realitate e o imbinare de complimente mai mult sau mai putin gratuite si ca atunci cand simti lipsa de veridicitate e mai bine sa te retragi intr-o carte, acolo macar e clara si certa fictiunea realitatii.

Am senzatia ca pot ajunge oriunde imi doresc si ca trebuie doar sa fiu mai hotarata. Dar viata nu e un zar pe care sa il arunci la intamplare si sa astepti sa iasa ce o fi.

Am senzatia ca magia sarbatorilor incepe la noi romanii cu cosurile de cumparaturi si cu profitul in crestere al magazinelor si doar copiii, cei saraci, ne mai aduc aminte despre adevarata magie. Dar si aceea dureaza cateva saptamani, nimic nu e gratis, nici macar generozitatea.

Am senzatia ca, in incercarea de a arunca totul pe spatele politicii, uitam sa ne mai schimbam pe noi. Si asta se vede in gunoaiele de pe strada, parcurile pline de seminte aruncate pe jos chiar de mame, lipsa de politete a celor mai tineri (ultimile 5 dati cand m am intersectat cu ei in metrou am auzit numai injuraturi, poate sunt eu demodata), nepasarea grasa pe care o resimti mai ales in transportul in comun.

Am senzatia ca targul de carte Gaudeamus din acest an a reflectat si el starea de fapt a natiei – imbulzeala, anumiti vanzatori de carte lipsiti de „customer care” , mai pe romaneste care habar n-aveau de ce erau acolo, preturi mari la cultura chiar si pentru carti vechi si prioritate la stand pentru cine plateste mai bine.

Voi ce senzatii ati avut in ultimul timp?