Călăul dragostei de Irvin Yalom – 4 motive să o îndrăgești

Am terminat 354 de pagini în 3 zile, eu care nu am mai citit cărți atât de voluminoase de vreo 2 ani. Mi-a plăcut foarte tare deși nu este un roman de acțiune sau de dragoste, cum ar sugera titlul Călăul dragostei.

Este o colecție de istorisiri reale din practică a psihoterapeutului Irvin Yalom, de altfel și doctor în psihiatrie. Le-am devorat e cel mai potrivit verb pentru a descrie cum și mai ales cât de repede le-am citit și fără sa vreau m-am regăsit în amalgamul de sentimente pe care le-au încercat unii dintre pacienții domnului doctor Yalom.

E imposibil sa nu te regăsești, din moment ce avem un curcubeu de stări, de situații, de oameni atât de diferiți și cu un punct comun: nevoia de regăsire de sine, conștientizata sau nu.

  • Thelma, o doamna de 70 ani, căsătorită, care se îndrăgostește de terapeutul ei în urma cu 8 ani și de atunci trăiește cu obsesia celor „27 de zile de fericire maxima”
  • Carlos, bolnav de cancer limfatic încearcă sa își ignore suferința și sentimentul de neputință asociat, implicându-se doar la nivel sexual în relațiile cu femeile
  • Betty, o tânără a cărei problema cu greutatea, ascunde o trauma legata de moartea tatălui ei
  • Penny, o mama cu trei copii este nevoita sa facă fata decesului fiicei, divortului și infracțiunilor comise de ceilalti doi copii
  • Elva, o doamna cu posibilități materiale foarte bune își vede sentimentele de securitate și de dragoste amenințate după moartea soțului și după ce este tâlhărita
  • Marie, o femeie frumoasa, care își regăsește echilibrul după moartea soțului datorita procedeelor psihoterapeutului, printre care și hipnoza
  • Dave, cel care păstrează scrisori din tinerețe, de mai bine de 30 ani
  • Saul este savantul orfan care cauta aprobarea celorlalți și căruia ii e teama de orice mica greseala
  • Marge este o tânără fără pic de încredere în propria persoana și în același timp o tânără abuzata sexual de tatăl ei, aflata într-o relație deficitara cu mama ei.
  • Marvin, contabil, aflat în pragul pensionarii manifesta dintr-o data probleme de natura sexuala și migrene puternice. În spatele suferinței fizice descoperim o drama de familie, cu o relație disfuncționala între un el, pentru care sexul are rol calmant, aidoma unui medicament și o ea, care nu mai iese din casa de ani buni, care nu permite vizite și asta pentru ca studiile neterminate i-au creat un sentiment de inferioritate.

Poate ca poveștile lor sunt mai grave decât ale noastre sau poate ca noi nu dam atâta importanta suferințelor prin care trecem. Oricum ar fi, eu va recomand aceasta carte din cel puțin patru motive:

  1. Pentru ca înțelegi ca și mine, ca orice se intampla in viata ta, fie de bine sau de rău, ești RESPONSABIL! Aici intra inclusiv responsabilitatea schimbării propriei persoane în urma psihoterapiei.
  2. Psihoterapeutul este un om supus GREȘELII, ca noi ceilalți. Complexitatea mintii umane, subiectivismul, decalajul între ce gândim, ce transmitem și ce recepționează celalalt, la care adăugăm omisiunea cu sau fără intenție din partea pacientului, îngreunează diagnosticul. Oricât de experimentat ar fi un medic sau un psihoterapeut, tot vor exista cazuri fără rezolvare.
  3. COPILĂRIA este un punct marcant în evoluția oricui și fundamentul pentru un start sănătos în viata. Mare parte dintre pacienții doctorului Yalom au avut probleme în copilărie. În același timp, asa cum Yalom mărturisește, demersul întoarcerii spre trecut se face doar dacă ajuta pacientului în prezent pentru a-și lua o lecție, a închide o rana samd. Mi-a plăcut și ideea ca un medic bun se perfecționează continuu și își evaluează, confrunta propriile temeri, el luându-și chiar un concediu sabatic.
  4. Noi oamenii suntem mai mult decât CNP, marca, coduri de boala din manualul de diagnostic. Yalom subliniază graba unora de a introduce oamenii într-un cod de boala, care în fapt nu spune mare lucru, nu identifica persoana. Suntem imprevizibili, pe cât de rezistenți la schimbare, pe atât de puternici sa ne schimbam chiar și la vârsta a treia, superficiali dar și dureros de profunzi în situațiile limita, cum este moartea sau pierderea cuiva drag. Și mai presus de orice suntem EMOȚIE!

5 comentarii

  1. Mi-a plăcut tare mult cartea aceasta și cred că m-a influențat cumva. Îți recomand să citești și cărțile Aurorei Liiceanu, cred că ți se vor părea interesante – e considerată Yrvin Yalom cu fustă al României 😀

    Apreciat de 1 persoană

  2. Ce coincidență, chiar azi mi-am pus cartea asta într-un whishlist, mă bucur să citesc despre ea și la tine. Eu de Yalom am citit până acum doar „Privind soarele în față”, dar m-a marcat cartea aia. E despre teama față de moarte, dar intr-o notă pozitivă. Mi-am zis atunci că e musai sa il mai citesc, dar uite că nu mi-a căzut nimic în mână. Am auzit că și autobiografia lui e plină de lecții de învățat.

    Apreciat de 1 persoană

    1. Eu nu îl știam, cred ca am văzut doar un review, am găsit-o în format pdf si mi-a fost de ajuns sa nu-l mai las. Cred ca următoarea va fi Minciuni pe canapea sau cea autobiografica Călătoria spre sine, ultima se pare. Recunosc totuși ca strict psihologic, mi-ar plăcea sa fie pe mai puține cazuri și mai multe idei de terapie decât o diversitate de cazuri, cum am regăsit aici.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s